Conform Asociației de Continență din Australia, problemele legate de controlul vezicii urinare afectează 1 din 3 femei, iar problemele legate de controlul intestinului afectează 1 din 8 femei. Bărbații suferă și ei de aceleași simptome, însă într-o măsură mai mică.
Pierderea controlului musculaturii pelvine nu este doar o problemă de natură fizică, ci afectează (prin incontinența urinară, uneori și fecală, precum și prin prolapsul genital ce poate apărea) și alte aspecte ale vieții: confortul psihic, munca, relațiile, viața socială și multe altele – într-un cuvânt: fiecare aspect al vieții.
Există trei tipuri diferite de incontinență:
- incontinență cu imperiozitate (graba de a merge la toaletă, cu pierderi in drumul spre toaletă);
- incontinență de stres (tuse, strănut, râs, sărituri, exerciții fizice, sex, vomă);
- incontinență mixtă (combinații între primele două tipuri).
Deși de multe ori este incriminată o „vezică nervoasă”, cele mai frecvente cauze ale acestor scurgeri sunt:
- prolapsul organelor pelvine;
- musculatură pelvină hipotonă, slăbită;
- probleme pelvine apărute în timpul nașterii;
- mușchi pelvini hipertoni (prea contractați), cu tulburarea evacuării complete a vezicii;
- constipație;
- balonarea abdominală.
Dacă întâmpinați probleme cu controlul vezicii, de obicei nu este nevoie de o intervenție chirurgicală; totul se poate rezolva cu o vizită la urolog/ginecolog și un program de recuperare perineală stabilit de un specialist în reabilitare pelvină.